Raportul anual al Consiliului Concurenţei 2017 şi nevoia de istorie

Conferinţa organizată de Consiliul Concurenţei cu ocazia prezentării Raportului anual “Evoluţia concurenţei în sectoare cheie ale economiei românești” a avut loc în data de 23 noiembrie 2017, la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, Clădirea Fundaţiei Regale. Domnul Mihai Tudose, Primul-Ministru al Guvernului României a transmis un mesaj de felicitare.

În ediţia din acest an au fost analizate trei sectoare din categoria noua economie şi anume comerţ online, telecomunicaţii şi media, precum şi efectul de lock-in în domeniul achiziţiilor publice. Evenimentul a cuprins o sesiune plenară, care s-a desfăşurat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, urmată de două sesiuni de lucru paralele: I. “Concurenţa, reglementarea şi noi modele de business”; II. „Noi tendinţe în pieţele telecom şi impactul lor asupra concurenţei”. La eveniment au participat reprezentanţi ai OCDE, ai Direcţiei Generale de Concurenţă a Comisiei Europene, ai unor autoritaţi de concurenţă din alte state, ai Parlamentului, ai Guvernului şi ai altor autorităţi publice, ai mediului de afaceri, juridic şi academic, precum şi ai organizaţiilor societăţii civile.

Prin acest nou raport Consiliul Concurenţei a reconfirmat angajamentul în regândirea continuă a performanței grație experienței acumulate în cei douăzeci de ani care au trecut de la adoptarea legii concurenţei, perfecționând practicile sale de lucru, adaptându-se remarcabil la structura și evoluțiile situațiilor întâlnite, luând decizii într-un timp mai scurt dar fără a reduce calitatea acestora, îmbunătățind metodologia de analiză în funcție de natura diferitelor aspecte întâlnite în procesul specific de rezolvări, considerând obiective mai fluide în contextul transformării digitale. În acelaşi timp, este evident impactul promovării culturii concurenței pe piețele relevante, încurajându-se abordarea problemelor de concurență și respectarea conformării, stimulându-se un dialog strategic cu toate părţile interesate, cunoscut fiind faptul că o concurență eficientă este facilitată de alegerile eficiente ale consumatorilor, iar legislația în domeniul concurenței (care servește consumatorilor prin garantarea faptului că piețele rămân competitive prin încurajarea de noi intrări pe piețe și crearea de stimulente pentru inovare) este preocupată în primul rând de bunăstarea consumatorilor (promovată de piețe competitive și funcționale), obiectivul final al legii concurenței fiind obținerea eficienței economice.

Johann Wolfgang von Goethe spunea că: “O cronică scrie numai cineva pentru care e important prezentul.” Tot Goethe mai spunea: “Încearcă să-ţi faci datoria şi vei afla îndată cine eşti.” Pe de altă parte, marele nostru istoric Nicolae Iorga adăuga că: “Fă-ţi datoria oricând. Totdeauna va fi cineva care să te vadă: tu însuţi.” Iar dacă tot am amintit de reputatul nostru istoric, să mai facem trimitere şi la poetul nostru naţional , Mihai Eminescu, care afirma că: “Dacă o generaţie poate avea un merit, e acela de a fi un credincios adept al istoriei, de a pune sarcinile impuse cu necesitate pe locul pe care îl ocupă în înlănţuirea timpilor.”

Pe de altă parte este cunoscut faptul că am contribuit la “Istoria Economică a României”, Vol. II, Ed. Economică, Bucureşti, 2000 (sub coordonarea regretatului Academician N.N. Constantinescu), la alte cărţi despre concurenţă şi politica în domeniul concurenţei, fiind şi coordonator (împreuna cu regretatul Profesor Beniamin Cotigaru, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, care ne-a părăsit în urmă cu trei ani: http://www.crd-aida.ro/2014/10/the-venerable-professor-beniamin-cotigaru-passed-away/ ) al sintezei interdisciplinare “Dezvoltarea durabilă: Principii şi acţiune” (Ed. Millenium, Bucureşti, 2000).

Iată aşadar de ce, în contextul în care am sesizat şi recent că istoria contează (sau numai o parte din ea), am fost îndemnaţi de cuvintele pline de înţelepciune ale iluştrilor înaintaşi mai sus amintiţi să revedem o serie de contribuţii notabile aduse în condiţii vitrege şi chiar cu mari sacrificii (foarte cunoscute dar trecute uşor cu vederea) cum sunt, de ex., următoarele:

Promovarea încă de la începutul anior nouăzeci a culturii concurenței în România, punctând nevoia imperativă de a accelera adoptarea Legii Concurenței în România (“O intersecție către viitor, concurență – protecția consumatorului”, în “Adevărul Economic”, nr.51-52/17-31 dec.1994; “Există şanse pentru un mediu concurențial normal”, în “Adevărul Economic”, n3. 48(194)/25 nov.-1 dec.1995), fapt consemnat în 1996, la prima audiere în Parlament a celor care au devenit primii reprezentanți ai Consiliului Concurenței; participarea, ca reprezentant al Ministerului Comerţului, la dezbateri în contextul procesului de adoptare a Legii concurenţei;
Reprezentarea Consiliului Concurenței, în Noiembrie 1996, la prima dezbatere organizată de Camera de Comerț şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti pe tema „Impactul Legii Concurenţei asupra activității operatorilor economici”, dezbatere reflectată în “Mesagerul Economic” nr. 51/2 – 8.12.1996, evenimentul fiind reflectat şi în primul Raport anual al Consiliului Concurenței;
În prima decadă a lunii decembrie 1997, în urma intervenţiilor mele în cursul unui Seminar Internaţional organizat la Paris (în Sala Consiliului Primei Camere Civile a Curţii de Casaţie) de “Asociaţia pentru Reînnoirea si Promovarea Schimburilor Juridice Internaţionale” (ARPEJE) împreună cu Comisia Europeană – seminar prezidat de reputatul Preşedinte Robert Badinter al ARPEGE şi Jean-François Pons, Directorul General Adj. al D.G. Concurenţă, Comisia Europeană – am fost felicitat pentru intervenţiile în dezbateri de o serie de personalităţi cu care am mai avut ocazia să mă întâlnesc ulterior, fie la sediul Comisiei Europene (unde am fost felicitat personal de Jean-François Pons pentru cele doua intervenţii cu ocazia Seminarului ARPEJE de la Paris), fie la diferite conferinţe patronate de marile organizaţii internaţionale;
În finalul anului 1999, participând la un Forum, organizat la Brno de Comisa Economică pentru Europa a ONU (UN/ECE), privind noi tendinţe în legea concurenţei şi implicaţiile lor pentru afaceri, reprezentantul UNCTAD, Philippe Brusick, Şeful Secţiei de Politica şi Dreptul Concurenţei şi Protecţia Consumatorului, unul dintre moderatorii reuniunii internaţionale, a introdus în documentul final conţinând concluziile reuniunii şi propunerea mea referitoare la necesitatea sporirii cooperării internaţionale. De altfel, reprezentantul UNCTAD, mi-a fost ulterior şi interlocutor tradiţional, la diferitele reuniuni UNCTAD, WTO, OCDE, ICN, transmiţându-mi, de ex., pe data de 31 iulie 2002, o scrisoare de mulţumire pentru “participarea valoroasă” la o reuniune organizată de UNCTAD la Geneva;
Evidenţierea în anul 2000 a semnificației incertitudinii constructive a concurenței (“De la << limitele creşterii şi certitudinii >> la << incertitudinea constructivă a concurenței >>”, C.I.D.E., I.N.C.E., Academia Română, nr. 8/2000);
Contribuţia adusă în contextul lucrărilor şedintei publice comune a Subcomisiilor “Politici comerciale” – F 16 şi “Politica concurenței şi mediul de afaceri” – F18, întrunite cu prilejul elaborării “Strategiei Naționale de Dezvoltare pe Termen Mediu (2000-2004)”; după cum rezultă şi din “Sinteza nr. A – 323/17 aprilie 2000” privind aceste lucrări, concluziile privind semnalele în mediul de afaceri internațional sunt preluate din aceasta contributie (fiind şi membru în Secretariat);
Contribuţia adusă la “Benchmarks of the Romanian Academy’s priority research programme “Problems of Romania’s integration into the European Union. Requirements and evaluation” (ESEN-2), 5. The Competition Policy: “Competition and Competitiveness” – Tatiana Mosteanu, Theodor Purcarea (The Competition Council), Valeriu Ioan-Franc (The Romanian Centre for Compared and Consensual Economics); “The policy for the protection of competition and Community acquis” – Gheorghe Oprescu (The Competition Council); “Competition policies in accordance with the requirements for the Romanian economy integration into the European Union” – Stefan Ragalie (The Victor Slavescu Institute), Tatiana Mosteanu, Theodor Purcarea (The Competition Council);
Inițiator şi autor al scrisorii nr. 265/08.02.2002, reprezentând o primă formă de sistematizare a paşilor accelerați necesari integrării în efortul național de aderare a României la Uniunea Europeană (destinatarii scrisorii sunt mentionați în Raportul anual 2002 al Consiliului Concurenței, la pag. 8: „This timetable had been complied with, the actions being fulfilled”);
Felicitări – primite din partea Comisarului European Mario Monti, Directorului General D.G. Competition Alexander Schaub şi Vicepreşedintelui Consiliului Concurentei al Franţei şi Preşedintelui Comitetelor de specialitate la nivelul OCDE (Comitetul de Concurenţă ) şi al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (WTO, Grupul de lucru pentru Comerţ şi Politica în domeniul Concurenţei) Frédéric Jenny – pentru intervenția cu ocazia dezbaterii organizate la sediul Camerei de Comerț Internațional, Paris (“The effectiveness of competition policy”, February 2002, în ajunul deschiderii “Forumului Global al Concurenţei, OECD”; intervenţia mea a fost consemnată (în sinteză) în revista “La Gazette du Palais”, 29-30, Paris;
Punct de vedere consemnat ca primă poziție în Raportul final, din aprilie 2002, al “Grupului de Lucru pentru Comerț şi Politică în domeniul Concurenței” al Organizației Mondiale a Comerțului (W.T.O.), intervenţie apreciată de reprezentanţii SUA şi ai Comisiei Europene (după aceea fiind invitat personal la sediul Delegaţiei Comisiei Europene la Geneva); a fost o intervenţie spontană, la invitaţia făcută de moderator, Preşedintele Grupului de lucru pentru Comerţ şi Politica în domeniul Concurenţei al WTO, Frédéric Jenny; în acest context i-am cunoscut şi pe cei care urmau să coordoneze efectiv primul Raport al Reţelei Internaţionale a Concurenţei (ICN);
Într-o scrisoare datată 30 august 2002, reputatul Alexander Schaub, Directorul General al D.G. Concurenţă, Comisia Europeană (care urma să treacă, tot ca Director General, la D.G. Piaţa Internă, Comisia Europeana) îşi exprima satisfacţia că: “eforturile noastre comune au produs rezultate pozitive, tangibile care au adus acum aderarea României la Uniunea Europeană foarte aproape;”
În luna septembrie 2002 am devenit efectiv Membru al “Advocacy Working Group”, International Competition Network (ICN), fiind Coautor al Primului Raport al al Rețelei Internaționale a Concurenței (ICN, Neapole, Italia, Septembrie 2002) “Advocacy and Competition Policy” (www.internationalcompetitionnetwork.org/uploads/library/doc358.pdf);
În luna noiembrie 2002 am primit semnificative aprecieri din partea Comisarului European Mario Monti (letter no. D/001049/6.11.02) pentru angajamentul în construirea unei politici a concurenței eficiente: “Apreciez foarte mult disponibilitatea Dvs de a vă angaja într-un dialog internaţional direct… Aşa cum aţi arătat… independenţa luării deciziilor privind concurenţa este efectiv o problemă reală: atât independenţa faţă de presiunile cercurilor de afaceri, cât şi independenţa faţă de presiunile politice. Aceasta priveşte atât politica antitrust, cât şi politica ajutorului de stat. Iar o politică a concurenţei eficientă necesită în mod hotărât o organizaţie bine structurată şi competentă precum şi o interacţiune eficientă între instituţiile naţionale româneşti ale concurenţei, comunitatea de afaceri şi Guvernul României. Acestea fiind spuse… apreciez foarte mult angajamentul Dvs în construirea unei politici eficiente a concurenţei” – (unele ziare centrale au semnalat acest fapt ca o premieră, precizând că România a fost felicitată de Comisia Europeană);
Tot în luna noiembrie 2002: Cuvânt de deschidere (alături de Comisarul European şi Preşedintele Comisiei Federale de Comerț a S.U.A.) la Forumul Politicii Concurenței – OECD, UNCTAD, KFTC, Seoul, November 2002 şi prezentarea a două rapoarte: “Potential WTO approaches to hard cartels”, and „The relations between competition authorities and sectorial regulators”;
În luna februarie 2003, am fost moderator la o sesiune a lucrărilor Forumului Global al Concurenţei, OCDE, Paris; ulterior OCDE a publicat şi două documente:

♦ în ianuarie 2004, “Challenges/ Obstacles Faced By Competition Authorities In Achieving Greater Economic Development Through The Promotion Of Competition – CCNM/GF/COMP/WD(2004)6 – by Theodor Valentin Purcărea, PhD;

♦ în februarie 2004, „How Enforcement Against Private Anti-Competitive Conduct Has Contributed To Economic Development” – CCNM/GF/COMP/WD(2004)7, OECD) – by Theodor Valentin Purcărea, PhD;

În luna mai 2003 am înaintat către Academia Română propunerea (scrisoare înregistrată la destinatar pe data de 5 Mai 2003) de a constitui un parteneriat în scopul promovării culturii concurenței; ulterior, această propunere de parteneriat în scopul promovării culturii concurenței a fost abordată pe data de 13 Mai 2003 la sediul Camerei de Comerț şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (atât în calitate de Preşedinte al Consiliului Concurenţei, cât şi în calitate de Membru Onorific, din anul 1998, al Camerei), cu prilejul Forumului care a marcat patru ani de activitate a Alianței pentru Dezvoltarea Economică a României (ADER);
În luna iunie 2003 am fost raportor de concluzii în cadrul celei de-a doua reuniuni anuale a ICN (Merida, Mexic, 23-25 iunie, 2003), unde, la propunerea Comisiei Europene (Director General Competition DG, Philip Lowe) am devenit Copreşedinte de Subgrup de Lucru pentru Construcția Capacității Autorităților de Concurență (împreună cu reprezentantul Comisiei Federale de Comerț a S.U.A. – FTC); se cuvine a reaminti şi un fapt cu semnificaţie istorică unică: echipa României (felicitată de partenerii din cadrul Familiei Internaţionale a Concurenţei) era formată din Preşedintele Consiliului Concurenţei (Theodor Purcarea, raportor de concluzii al reuniunii anuale) şi regretatul Profesor Gheorghe Oprescu, Consilier al Preşedintele Consiliului Concurenţei (fost Vicepreşedinte în primul mandat al Consiliului Concurenţei, iar ceva mai târziu şi Preşedinte al Consiliului Concurenţei) care a fost coraportor al celui de-al doilea Raport al al Rețelei Internaționale a Concurenței (în context, într-un panel în care a fost împreuna cu Russell Damtoft, FTC, colaborator tradiţional al Consiliului Concurenţei, regretatul Profesor Gheorghe Oprescu a tras şapte semnificative concluzii care au fost consemnate şi în finalul Conferinţei) – ADUCEM ŞI PE ACEASTĂ CALE UN PIOS OMAGIU OMULUI DEOSEBIT, BUNULUI COLEG ŞI SPECIALISTULUI GHEORGHE OPRESCU!

Pe data de 15 iulie 2003 am primit o scrisoare de la Excelenţa Sa Domnul Michael Guest, Ambasadorul S.U.A. în România, prin care aplauda munca importantă în îmbunătăţirea constantă a Consiliului Concurenţei;

În luna septembrie 2003 am şi avut deja prima video conferinţă cu partenerii noştri tradiţionali de la FTC (se cuvine a menţiona că în contextul discuțiilor de la Merida privind promovarea culturii concurenţei s-a apreciat că ar trebui continuat sub forma unui subgrup al grupului de lucru pentru consolidarea capacității autorităţilor de concurenţă, remarcându-se totodată că această promovare poate deveni deosebit de importantă în ceea ce privește sectoarele reglementate, cum sunt utilităţile şi profesiile; pe de altă parte, opinii exprimate la nivelul Comisiei Europene au evidenţiat faptul că ICN și-a încheiat deja în mare măsură activitatea în domeniul acestei promovări, iar pentru a evita o concepție greșită frecventă, trebuie reamintit că acest termen nu face aluzie la rolul jucat de avocați în implementarea politicii în domeniul concurenței, ci “Advocacy” se referă mai degrabă la activitățile non-executorii ale autorităţilor de concurență care încearcă să prevină sau să remedieze denaturările concurenței create de intervenția statului);

Tot în luna septembrie 2003, Konrad von Finckenstein, Preşedintele ICN Steering Group şi Comisarul Canadei pentru Concurenţă a transmis o scrisoare (în contextul numirii Domniei Sale la Curtea Federala a Canadei) prin care îşi exprima plăcerea de a fi colaborat, urând succes în continuare colaborării la nivelul ICN;

Pe data de 23 decembrie 2003, Directorul General al D.G. Concurenţă, Comisia Europeană, Philippe Lowe a transmis o scrisoare (letter no. 007133/23.12.2003) prin care îşi exprima regretul că nu am participat la “Ziua Concurenţei în Italia” (organizată la Roma de către prestigioasa Autoritate Italiană de Concurenţă; acest tip de reuniuni reprezentând o iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Parlamentului European) şi precizând că: “După cum cunoaşteţi apreciez în mod sincer munca importantă a Consiliului Concurenţei la nivelul Reţelei Internaţionale a Concurenţei (ICN). Prezenţa Dvs la Roma ne-ar fi permis să discutăm dezvoltările viitoare ale subgrupului pentru construcţia capacităţii pe care îl coordonaţi împreună cu Comisia Federală de Comerţ a S.U.A.” (nu am reuşit să dau curs invitaţiei deoarece mă ocupam şi de preluarea activităţii Oficiului Concurenţei de la Ministerul Finanţelor, iar condiţiile erau extrem de dificile);

Realizarea la începutul anului 2004, în condiţiile extrem de dificile amintite, a unei singure autorităţi de concurenţă în ţara noastră (prin preluarea şi a activitatii şi a personalului Oficiului Concurenţei de la Ministerul Finanţelor) şi străduinţa de a clarifica, în pofida condiţiilor respective (şi a perspectivei plecării mele de la Consiliul Concurenţei, constrâns deci de timp şi de timpuri), a unor probleme esenţiale pentru viitorul Consiliului Concurenţei (spaţiu, salarizare etc., care s-au şi rezolvat ulterior), inclusiv la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, fiind însoţit de cei care ne asigurau asistenţa tehnică Europeană de specialitate;

Evidenţierea (letter no. 13916/04 din 25.02.2004) de către o altă remarcabilă personalitate a Familiei Internaţionale a Concurenţei, Alberto Heimler, Preşedinte Grup de Lucru 2 privind Concurenţa si Reglementarea, Comitetul de Concurenţă OCDE, a rolului semnificativ jucat în istoria Consiliului Concurenţei: “Rolul Dvs la Consiliul Concurenţei a fost foarte important pentru România, datorită Dvs România fiind una dintre puţinele ţări din Europa de Est care a ajuns la un nivel de proeminenţă în anii recenţi;”
“Introducerea” elaborată de distinsul Preşedinte al Clubului Diplomatic Belgian, René Boissin, în anul 2004, la cartea de “Uzanțe diplomatice şi de protocol” a Universităţii Româno-Americane, prezentată de către Gazeta Diplomatică de la Bruxelles (nr. 45/decembrie 2004) şi în care se precizează, printre altele: “personalitate a lumii asociative internaţionale, bucurându-se de o mare reputaţie.”

Închei această trecere în revistă a unor elemente din istoria reală a Consiliului Concurenţei (“…Ce mai freamăt, ce mai zbucium! … Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela…”, vorba lui Eminescu) cu faptul că în finalul acestei cărţi (care a fost prezentată în Gazeta Diplomatică de la Bruxelles în luna decembrie 2004) – carte pentru care am fost onorat să primesc un mesaj de felicitare, pe adresa electronică de la Universitatea Româno-Americană, de la Excelenţa Sa Domnul Philippe Etienne, la acea dată Ambasador al Franţei în România şi în prezent Consilier diplomatic al Preşedintelui Franţei Emmanuel Macron (http://www.crd-aida.ro/2017/08/visite-en-roumanie-du-president-de-la-france-emmanuel-macron/ ) – am facut trimitere la un articol apărut în luna iulie 2004 (prin urmare după patru luni de la plecarea mea de la Consiliul Concurenţei) într-o publicaţie locală din oraşul meu natal (considerat şi pe vremea lui Nicolae Iorga drept oraş “cultural”, acesta participând alături de alte distinse personalităţi la diferite manifestări sub patronajul “Primarului cultural”), articol intitulat “O lecţie de demnitate şi înalt profesionalism:”

“Articolul respectiv făcea legătura între evoluţia mea profesională şi o carte despre vocaţia Tatălui meu, Cetăţean de onoare al oraşului. În cartea respectivă, dedicată Tatălui meu, există şi un dialog de o bogăţie aparte de idei, plecând chiar de la rolul satului românesc de formator de stil generator de cultură, de grădină care se arată celor iniţiaţi în tainele acelei „concentrări de sacru” de care vorbea Eliade şi care îi plăcea lui Noica, de determinant al sentimentului datoriei care izvorăşte din tulpina originii şi îţi impune străduinţa de a fi mereu în muncă şi cinste: se urcă pe firul formării şi dezvoltării personalităţii puternice, care se manifestă cu seriozitate în cugetare, cu duhul înţelepciunii şi al înţelegerii, în slujba semenilor; drumul către luminişul viruţii, ca formă superioară a înţelepciunii, presupune educaţie pe măsură şi neadmiterea corupţiei, susţinerea cu consecvenţă a binelui obştesc, continua preocupare şi dorinţa fierbinte de dăruire spre schimbarea în bine, dezvoltând în timp judecata şi spiritul critic, asimilând binefacerile culturii, înţelegând valorile eterne, procedând la revizuiri de păreri şi convingeri, realizând echilibrul între instinct şi voinţă, între afect şi intelect, între gândire şi trăire; este un îndemn pentru educaţia voinţei (inclusiv prin lecturi care determină convingerea, instrucţia prin citit fiind o aspiraţie nobilă), înţelepciunea însemnând multă ştiinţă de carte, cunoaşterea fenomenelor vieţii, stăpânirea dorinţelor, bună purtare… tinzând către desăvârşire, şlefuindu-ne necontenit fiinţa noastră… Iată de ce am convingerea că mi-am facut datoria cu fidelitate profesională şi sinceritate, urmând o linie dreaptă de conduită şi de etică solidă.”

Am încheiat şi citatul (din 2004), din cartea prezentată în Gazeta Diplomatică de la Bruxelles în luna decembrie 2004, carte pentru care am fost onorat, aşa cum am amintit, cu primirea unui mesaj de felicitare, pe adresa electronică de la Universitatea Româno-Americană, de la Excelenţa Sa Domnul Ambasador Philippe Etienne (distins om de cultură şi fin vorbitor al limbii noastre, iar Profesorul Frédéric Jenny ştie la ce mă mai refer), care cu siguranţă va aprecia şi trimiterea la creaţia eminesciană. Cu atât mai mult cu cât Excelenţa Sa argumenta, în anul 2004, că pornit pe calea “aprinderii lumânărilor” (Confucius) diplomatul este cel care luminează realitatea (Marcel Proust), trebuind să fie un om de cultură capabil să distingă, dincolo de aparenţe, evoluţia în profunzime, detensionând şi devansând criza, având capacitatea de a privi în spatele oglinzii.

Theodor Purcărea

Profesor la Universitatea Româno-Americană

Membru al Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei