GPeC SUMMIT, octombrie 2026: Adaptarea agilă la evoluția E-Commerce și Digital Marketing
octombrie 13, 2026
Show all

Despre a lăsa amprenta specifică și a da sens noii realități, rămânând un martor al timpului

1. Despre a lăsa amprenta specifică și a da sens noii realități, rămânând un martor al timpului

Am făcut adesea trimitere la preocuparea marelui nostru Constantin Brâncuși de a scoate în evidență esența profundă. Iar cum a dorit permanent „să crească” Brâncuşi si-a continuat drumul după câteva luni în care a lucrat şi în atelierul lui Auguste Rodin care, la rândul lui, a spus că „Nimic nu este o pierdere de timp dacă folosești experiența cu înțelepciune.” Constantin Brâncuși a mai adăugat şi faptul că „Timpul perfecţioneaza spiritul omenesc, iar spiritul cere el însuşi aceasta.”

În luna februarie 2026 am reamintit că în anul 1995 am avut onoarea de a primi cărţi cu dedicaţie de la distinşi Profesori (https://holisticmarketingmanagement.ro/RePEc/hmm/v16i1/4.pdf). Cu Profesorul Mircea Coşea (care a trecut la cele veşnice în decembrie 2025) am discutat în acel context al începutului de tranziţie (a se vedea mai jos şi dedicaţia dată pe „Jurnal în tranziţie”, Editura EXPERT) inclusiv despre motivația Domniei Sale de a lăsa amprenta specifică și a da sens noii realități, rămânând un martor al timpului. Mi-a recomandat chiar să actualizez în mod constant propriul jurnal, mai ales că discuţia noastră a scos din cutia cu amintiri câteva aspecte semnificative, precum următoarele: o recomandare asemănătoare mi-a fost făcută de fostul meu Decan Profesorul Alexandru Puiu (eu am absolvit Facultatea de Comerţ, Secţia Relaţii Economice Internaţionale, în 1979, cu media 9,93; am predat primul meu curs de „Relaţii Economice Internaţionale”, la A.S.E. Bucureşti în 1985, după o discuţie cu Profesorii Alexandru Puiu, Nicolae Sută, Alexandru Albu şi Iacob Cătoiu; Profesorul Alexandru Puiu era bun prieten cu Profesorul Ion Smedescu, căruia i-a fost publicată în1979, la Editura Științifică și Enciclopedică, cartea „Cooperația de consum în economia românească contemporană” – în acea perioadă, la nivel European, cooperaţia de consum din Elveţia era considerată deja un exemplu); Filosoful şi educatorul American John Dewey spunea că „Documentarea parcursului tău profesional transformă experiențele aleatorii într-o bibliotecă structurată de înțelepciune personală”; Scriitorul Mark Twain sublinia că „Secretul progresului este să începi”; Scriitorul Scoțian Walter Scott spunea că un jurnal reprezintă „Un document util persoanei care îl ține. Plictisitor pentru contemporanul care îl citește și neprețuit pentru studentul care, secole mai târziu, îl prețuiește”; Camil Petrescu atrăgea atenţia că „În jurnal nu trișezi cu stilul, ci cauți adevărul gol-goluț al clipei”; Mircea Eliade evidenţia chiar confruntarea permanentă la care te supune ţinerea unui jurnal.

Trei ani mai târziu, în 1998, am avut bucuria de a mă afla alături de Profesorul Mircea Coşea şi alte personalităţi – N.N. Constantinescu, Constantin Ionete, Mugur Isărescu, Paul Bran, Daniel Dăianu, Radu Negrea, Ioan Popa, Iacob Cătoiu, Alexandru Zamfir, Radu Vasile, Octavian Căpăţână, Tudor Popescu, Ion Băcanu ş.a. [„Economistul”, nr. 134(1160)/iulie 1998; „Mesagerul economic”, nr. 27-28 (401-402)/iulie 1998] – ca Membru onorific al Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (C.C.I.R.M.B.). De altfel, publicaţia C.C.I.R.M.B. “Mesagerul economic”, nr. 27-28 (401-402)/iulie 1998, a reflectat şi opinia mea ca participant la evenimentul respectiv (a se vedea mai jos).

În al treilea număr din acest an al revistei noastre HMM am evidenţiat (https://holisticmarketingmanagement.ro/RePEc/hmm/v16i3/1.pdf) importanţa capturării esenţei la confluenţa dintre minți distincte, dintre gândirea convergentă și cea divergentă, fără a uita, desigur, ceea ce Adam Smith a spus în „Avuția națiunilor” (publicată în 1776) cu privire la partenerii profesionali ca nivel de responsabilitate, experiență sau pregătire similară. Poate că am ţinut cont şi de ceea ce am reamintit atunci în 1998, fiind citat ca atare: „… necesitatea implicării la nivelul întregii societăţi. Am avut în vedere parteneriatul producător-distribuitor-consumator. Rolul consumatorului ca participant competent, dinamic, pe piaţă, trebuie înţeles bine. Din punctul de vedere al dreptului concurenţei consumatorul nu poate fi decât unul avizat, el nu este exonerat de greşelile sale şi nici de faptul că nu învaţă ceea ce trebuie să înveţe. În acest parteneriat nu pot intra decât profesionişti, cuvântul de ordine fiind profesionalism. Din punctul de vedere al operatorului economic, profesionalismul înseamnă că strategia calităţii, ca strategie concurenţială, este obligatorie. Sunt multe lucruri de făcut…”

Ieri, 29 octombrie 2026, mi-am manifestat aprecierea faţă de accentul pus de Consiliul Concurenţei [în perspectiva conferinței „Concurența în sectoare cheie: competitivitate și inovare” care va avea loc în data de 16 noiembrie 2026] pe „analiza necesară clarificărilor în legătură cu abordarea creșterii economice și a bunăstării consumatorilor. Cu atât mai mult cu cât în actualul context internaţional este interesantă şi sesizarea impactului abordărilor specifice ECN şi ICN. Cu alte cuvinte, pe de o parte, sprijinirea dezvoltării economice prin asigurarea unei piețe interne echitabile, previzibile și competitive în întreaga Uniune Europeană (aplicare descentralizată, condiții de concurență echitabile, reducerea barierelor transfrontaliere, modernizarea normelor pentru noile economii, capacitarea autorităților locale), iar pe de cealaltă parte, promovarea unei politici concurențiale solide ca motor al dezvoltării economice, al eficienței pieței și al bunăstării consumatorilor (cele mai bune practici și convergență, impedimente statale și susținere, răspuns la crize, consolidarea capacităților).”

Theodor Purcărea

Membru al Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei

Profesor la Universitatea Româno-Americană (https://www.rau.ro/purcarea-theodor-valentin/ )

Redactor şef al „Holistic Marketing Management” Journal

Preşedintele Consiliului Director al Comitetului Român al Distribuţiei

Redactor şef al „Romanian Distribution Committee Magazine”

Consultantul editorial al Volumului „Pagini din istoria învăţământului superior economic din România, 1843 – 2013”, Editura A.S.E. București, 2013, volum lansat de Asociaţia Facultăţilor de Economie din România (AFER) pe data de 22 Noiembrie 2013, în Aula Magna a A.S.E. Bucureşti

Cercetător ştiinţific asociat gradul I, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” (INCE), Academia Română; Premiul „Virgil Madgearu” al Academiei Române (decembrie 2003, prim autor); Premiul „Victor Slăvescu” al Academiei Române (decembrie 2009, coautor); Premiul „Victor Babeş” al Academiei Române (decembrie 2009, coautor)

2. Despre a lăsa amprenta specifică și a da sens noii realități, rămânând un martor al timpului