Distinsul Profesor Constantin Roşca, Directorul executiv al Asociaţiei Facultăţilor de Economie din România (AFER) şi Preşedintele Societății Ştiintifice de Management din România (SSMAR), ne-a vorbit recent despre „Nevoia de istorie”, despre faptul că istoria este întotdeauna plină de învăţăminte şi că aceasta nu acceptă niciodată scuza dificultății (Domnia Sa fiind şi Redactorul “Cărții de istorie” a învățământului superior economic din țara noastră, carte lansată în istorica Aula Magna a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (22.11.2013):
Tocmai din respect pentru adevărul istoric se cuvine a aminti că în primăvara anului 2006, la nivelul Universității Româno-Americane s-a lansat o propunere de procedură pentru lansarea potențialului de calificare a unui “Laborator de Marketing” [Theodor Purcărea – “Marketingul şi provocarea dezvoltării unor mai bune abilități în inovație, diferențiere, branding şi service”, A XI-a Sesiune de comunicări ştiintifice – cu participare internațională – a cadrelor didactice din Universitatea Româno-Americană, ISBN (10)- 973- 7854- 46-2, ISBN (13)- 978-973-7854- 46-9, 2006]. Discuțiile în legătură cu această idee demaraseră în anul 2004 (Ion Smedescu, Theodor Purcărea – “Marketing. Concept, Knowledge and Skills”, Course Program, 2004).
În anul 2006 s-a apreciat că pentru lansarea potențialului de calificare a unui “Laborator de Marketing” este necesar a considera acest laborator în perspectiva parteneriatului cu deja existentul Centru de Consiliere şi Orientare în Carieră. S-au avut în vedere o serie de aspecte cunoscute: selectarea echipelor de implementare (profesori, studenți, practicieni); funcționarea deja a două echipe studențeşti în cadrul Cercului de marketing la Facultatea de Management-Marketing, “TOEMM” (Anul III) şi “TENSMASHER” (Anul II); componența “echipei cheie de implementare”; facilitarea prin lucrul în echipă a contribuțiilor de parteneriat; realizarea competențelor în cadrul “Laboratorului de Marketing”; cerințe pentru simularea de calitate a locului de muncă/exemplu de Proiect). S-a argumentat că operaționalizarea la standard de performanță a “Laboratorului de Marketing” necesită respectarea unei proceduri care implică parcurgerea următoarelor etape: Planificarea implementării “Laboratorului de Marketing”; Identificarea resurselor de ocupare în meseriile de Marketing; Identificarea resurselor de sprijin în planificarea, implementarea şi livrarea “Certificatului de Abilități”. Etapele au fost detaliate ca atare şi s-a dat şi un exemplu de Proiect, legătura dintre “Unitatea de competențe” şi “Elementele de competențe” fiind făcută prin fixarea cunoaşterii şi abilităților.
Ulterior s-a depus Proiectul multianual de cercetare ştiințifică CNCSIS Tip A 2006, (Director de proiect: Theodor Purcărea: Echipa de proiect: Valeriu Ioan-Franc, Virgil Popa, Monica Rațiu, Costel Negricea), proiect eligibil (în cadrul programului PN-II-ID-PCE 2007; evaluat la 69 pct.), cu tema de cercetare: „Implicarea laboratorului de marketing universitar în dezvoltarea capacității de a învăța noi abilități, asimilând noua cunoaştere care să permită decodificarea comportamentelor consumatorilor”. Nu ştim cine au fost evaluatorii proiectului respectiv, am fost însă surprinşi de faptul că nu am primit nici mai tarziu semnale în legătură cu oportunitatea dezvoltării şi implementării acestei idei originale: Laboratorul de Marketing şi Certificatul de Abilități.
În anii care au urmat am mai reluat această idee cu diferite ocazii, cum au fost: deazbaterile la nivelul “Clubului de Marketing” inițiat de distinsul Profesor Virgil Balaure ca Şef al Catedrei de Management-Marketing, Facultatea de Management-Marketing, Universitatea Româno-Americană; Olimpiada Studenților Economişti, Secțiunea Marketing, AFER, ediția 2009, desfăşurată la Universitatea Româno-Americană (Theodor Purcărea – “Secțiunea Marketing, un moment de construcție culturală a timpului economic modern”, Olimpiada Studenților Economişti, ediția 2009, AFER, în „Marketing – Management”, ISSN 1222-9105, vol. 3-4/2009, pag. 163-168); dezbaterile privind imperativul depăşirii rezistenței la schimbare, pe fondul necesității considerării marketingului ca echivalent corporativ al unui sistem nervos central (Theodor Purcărea, Alexandru Ionescu, Monica Rațiu, Costel Negricea, Irina Purcărea – „Facing the challenges of the distribution process through interactive information exchange and innovation”, Romanian Distribution Committee Magazine, Volume 1, Issue 1, 2010: http://crd-aida.ro/RePEc/rdc/v1i1/15.pdf ); lansarea în Sala Senatului Universității Româno-Americane a cărtii “Marketing” (Ion Smedescu, Coordonator, English version; https://holisticmarketingmanagement.ro/%e2%80%9erespect-%e2%80%9ecommunication-and-%e2%80%9eaccountability-were-the-key-words-on-the-occasion-of-the-impressive-%e2%80%9emarketing-english-version-book/); dezbaterile organizate la Universitatea Româno-Americană (avand invitați şi din mediul academic şi din mediul de afaceri) cu prilejul cursurilor ținute în anul 2011 atât de Preşedintele Centrului European de Competențe pentru Invățământ Vocațional în domeniul comerțului en-gros/en-detail, Profesorul german Bernd Hallier, cât şi de Profesorul american John Stanton, fondatorul primei Catedre de Marketing alimentar în SUA sau cele ținute în perioada anilor 2011-2013 de Profesorul american William Perttula (Internet Marketing Professor, College of Business, San Francisco State University, USA: https://holisticmarketingmanagement.ro/RePEc/hmm/v1i1/9/2.pdf ); sărbătorirea a 40 de ani de la introducerea Educației de Marketing în România (www.crd-aida.ro/2011/12/40th-anniversary-introducing-marketing-education-romania-diploma-special-merit-awarded-department-marketing-academy-economic-studies-bucharest-commitment-accountable-marketing/); Olimpiada Națională a Economiştilor în Formare, ONEF 2013, Secțiunea Marketing, AFER, Universitatea din Oradea (www.crd-aida.ro/2013/05/the-awarding-ceremony-of-the-prizes-of-onef-2013-section-marketing/ ;https://holisticmarketingmanagement.ro/the-national-students-studying-economics-and-business-competition-section-marketing-onef-2013/ ); cea de a 10-a Aniversare a Facultății de Marketing a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (www.distribution-magazine.eu/diploma-of-special-merit-awarded-to-the-faculty-of-marketing-bucharest-university-of-economic-studies-as-a-true-knowledge-generator-in-romanian-marketing-for-their-commitment-in-effective-marketing/ ; https://holisticmarketingmanagement.ro/the-10th-anniversary-of-the-faculty-of-marketing-bucharest-university-of-economic-studies-brought-together-academics-and-marketers-to-explore-the-latest-challenges/ ).
Este firesc, în acest cadru, să ne punem următoarea întrebare: Oare care a fost evoluția contextului ambiental după lansarea acestei idei (Laboratorul de Marketing şi Certificatul de Abilități) şi ce intenționalități manageriale (de la dorință şi convingere spre intenție şi pasul spre acțiune) au prins deja sau încearcă să prindă contur in prezent? Suntem convinşi de necesitatea unei dezbateri a comunității academice a învățământului superior economic din țara noastră în acest domeniu (în contextul parteneriatului strategic cu mediul de afaceri) în legătură cu “inteligența ambientală” reflectând interacțiunea dintre profesori şi studenți, pe de o parte şi “Laboratorul de marketing”, pe de altă parte (interacțiune manifestându-se prin utilizarea informației și a inteligenței rețelei de laboratoare de marketing). Rețeaua de laboratoare de marketing ar putea oferi un dialog necesar al utilizatorilor cu aplicații si servicii necesare, organizând şi procesând conținutul țintit şi conferind o mai bună adaptabilitate şi predictibilitate. Sigur că este vorba aici de un cadru holistic al unor fundamente aplicate în cercetarea diversității specifice domeniului, permițând o întelegere mai cuprinzătoare a proceselor cognitive care ar rezulta în contextul parteneriatului strategic la nivelul rețelei de laboratoare de marketing.
Fără îndoială că există limitări datorate: dezvoltării identităților individuale, clasificărilor şi comparațiilor; măsurii în care sunt percepute similaritatea şi disimilaritatea, ceea ce determină angrenarea sau neangrenarea, influențarea nivelului de contact între laboratoarele de marketing la nivel individual; influenței unor eventuale stereotipuri sau polarizări asupra proceselor de interacțiune, pe fondul cantității considerabile de informații. Ne exprimăm însă convingerea că această imagine holistică oferită de prezentul mesaj va permite – dincolo de abordările individuale în materie de interacțiune în raport cu diversitatea stabilimentelor de lucru – o mai bună înțelegere a necesității armonizării într-un context relațional divers, aceasta constituind indubitabil o adevărată provocare pentru viitorul tot mai agresiv al marketingului (Theodor Purcărea – “Holistic Marketing Managers convicted to bringing data quality expertise, while spending and measuring the return of marketing investment in both, the physical and the second economy”, https://holisticmarketingmanagement.ro/RePEc/hmm/v1i1/9/1.pdf).